Parametri acumulatorului:
Decizia de achizitiona un anumit tip de acumulator trebuie sa se bazeze pe cateva cerinte impuse de tipul de autovehicol pe care urmeaza sa-l montam.Acestea se refera la caracteristici fizice sielectrice pe care voi incerca sa le enumar mai jos.
Dimensiunea acumulatorului:
Este foarte important să cumpăraţi acumulator de dimensiunile (lungime, lăţime şi înălţime) şi capacitatea potrivite pentru maşina dumneavoastră!
Nu se recomandă achiziţionarea unui acumulator de dimensiuni mai mici decât cele recomandate de producătorul maşinii. La maşini europene există două standarde de înălţime – 190mm şi 175mm. Dacă înălţimea acumulatorului este mai mare, acesta nu se poate fixa în locaş.
Polaritatea acumulatorului:
Ce înseamnă de fapt expresiile “poziţionarea bornei pozitive: dreapta” sau “poziţionarea bornei pozitive: stânga”? Dacă privim acumulatorul “dreapta pozitiv” din faţă (electrozii sunt spre noi), atunci borna pozitivă se va afla în partea dreaptă, iar dacă este “stânga pozitiv”, borna pozitivă va fi pe stânga.
Producătorii europeni de maşini în general preferă acumulatori “dreapta pozitiv”, iar fabricanţii japonezi preferă acumulatorii cu “stânga pozitiv”.
98% din acumulatori sunt echipaţi cu borne de grosime normală, dar unii acumulatori pot avea borne mai subţiri (acumulatorii japonezi mici) sau cu şurub (pentru unele modele Ford).
Capacitatea acumulatorului:
Capacitatea acumulatorului este exprimată în Ah (amper-oră).
Această valoare ne arată capacitatea acumulatorului de a înmagazina electricitatea, mai precis, reprezintă sarcina transportată de un curent cu intensitatea de un amper, în timp de o oră. În condiţii de solicitare permanentă, un acumulator de 45Ah, sub sarcină permanentă de 10A se descarcă complet – fără reîncărcare – în patru ore şi jumătate.
Curentul de pornire:
Curentul de pornire determină dacă maşina va porni sau nu.
Majoritatea producătorilor specifică capacitatea de pornire conform standardului EN. Valoarea curentului de pornire necesar pentru maşină este cea mai importantă informaţie privind acumulatorul. Dacă acumulatorul nu oferă curent destul de mare la pornire (din cauza unei deficienţe de încărcare sau pentru că acumulatorul nu este potrivit pentru maşină), maşina nu va porni.
Curentul de pornire necesar pentru maşina dumneavoastră depinde de capacitatea cilindrică a motorului (cm3) şi de tipul combustibilului folosit (benzină sau motorină). Un motor pe benzină funcţionează cu un curent de pornire mult mai slab, decât un motor diesel. Motoarele diesel de obicei funcţionează cu acumulatori de 72, 80 sau 100Ah, în funcţie de capacitatea cilindrică şi echiparea maşinii.
Marca:
Vă sfătuiesc să cumpăraţi produse ale fabricanţilor consacraţi, deoarece tehnologiile utilizate de către aceşti producători incorporează şi experienţa dobândita în urma feedbackului din perioada de garanţie . Acestia investesc în dezvoltarea tehnologiei de fabricare, astfel garantând îmbunătăţirea permanentă a produsului . Achiziţionand un acumulator de calitate de la un producător recunoscut , nu veţi avea probleme legate de eventualele reclamaţii în perioada de garanţie, dacă aceste probleme sunt cauzate de o eroare de fabricaţie.
Sfaturi legate de cumpărarea acumulatorului:
De unde să cumpărăm?
Cele mai importante aspecte în alegerea magazinului sunt:
“Ce se întâmplă dacă acumulatorul se defectează?”, “Magazinul oferă certificat de garanţie?”, “Cum decurge procedura de garanţie?”
Când cumpăraţi un acumulator, vă recomand să apelaţi la o firmă specializată în comercializarea acumulatorilor auto! Magazinele on-line necunoscute şi hipermarketurile nu sunt recomandate pentru achiziţionarea acumulatorilor. Vă recomandăm să alegeţi magazine pregătite pentru gestionarea şi mentenenţa acumulatorilor care stau pe raft (depunerile de sulfat se formează şi în perioada de depozitare în magazin), care vând acumulatorul în stare perfect încărcată şi care oferă şi garanţie la produsul vândut.
Vă sfătuiesc să cumpăraţi produse ale fabricanţilor consacraţi, deoarece tehnologiile utilizate de către aceşti producători incorporează şi experienţa dobândita în urma feedbackului din perioada de garanţie . Acestia investesc în dezvoltarea tehnologiei de fabricare, astfel garantând îmbunătăţirea permanentă a produsului . Achiziţionand un acumulator de calitate de la un producător recunoscut , nu veţi avea probleme legate de eventualele reclamaţii în perioada de garanţie, dacă aceste probleme sunt cauzate de o eroare de fabricaţie.
Sfaturi legate de cumpărarea acumulatorului:
De unde să cumpărăm?
Cele mai importante aspecte în alegerea magazinului sunt:
“Ce se întâmplă dacă acumulatorul se defectează?”, “Magazinul oferă certificat de garanţie?”, “Cum decurge procedura de garanţie?”
Când cumpăraţi un acumulator, vă recomand să apelaţi la o firmă specializată în comercializarea acumulatorilor auto! Magazinele on-line necunoscute şi hipermarketurile nu sunt recomandate pentru achiziţionarea acumulatorilor. Vă recomandăm să alegeţi magazine pregătite pentru gestionarea şi mentenenţa acumulatorilor care stau pe raft (depunerile de sulfat se formează şi în perioada de depozitare în magazin), care vând acumulatorul în stare perfect încărcată şi care oferă şi garanţie la produsul vândut.
Cauzele cele mai frecvente de defectare ale acumulatorului
Uzura:
Acumulatorii suporta un proces de uzura pe timpul utilizarii. Când acumulatorul îmbătrâneşte, plăcile interioare devin acoperite cu un strat de sulfaţi. Această îmbătrânire apare după 2-8 ani, în funcţie de solicitarea, tipul şi calitatea acumulatorului. O baterie sulfatată se descarcă uşor, îi scade tensiunea, capacitatea de înmagazinare a curentului electric şi curentul de pornire.
Încărcare insuficientă /sulfatare precoce:
Nu este un defect de fabricaţie, ci o problemă legată de stilul de utilizare al automobilului. Vorbim de problemă de încărcare în cazul în care încărcarea acumulatorului nu ajunge până la 13,8–14,4V. Încărcarea insuficientă determină sulfatarea accentuata a acumulatorului.
În timpul funcţionării normale, acumulatorul se descarcă şi se formează sulfaţi de plumb pe plăci, care dispar când acumulatorul se încarcă din nou. Acest proces nu este dăunător acumulatorului, face parte din funcţionarea normală a acestuia.
Dacă, însă, descărcarea este mai lentă - în cazul depozitării prelungite sau dacă folosiţi maşina mai rar, deci acumulatorul nu este complet încărcat o perioadă îndelungată – se formează sulfaţi secundari, care nu se mai pot înlătură de pe suprafaţa plăcilor. Acumulatorul începe să se sulfateze dacă densitatea electrolitului scade sub 1,225g/cm3. Sulfatarea care apare în cursul autodescărcării, dăunează acumulatorului, care nu va mai putea prelua încărcarea. Puteţi preveni sulfatarea dacă menţineţi întotdeauna acumulatorul în stare încărcată. Putem vorbi despre diferite grade de sulfatare. Sulfatarea mai uşoară nu este vizibilă, se poate diagnostica cu ajutorul unui aparat de măsură special, iar sulfatarea mai puternică este vizibilă şi pe plăcile acumulatorului. În cel mai grav caz, sulfatarea lasă urme asemănătoare îngheţării.
Supraîncărcarea:
Dacă sistemul de încărcare al unui autoturism funcţionează la valori mai ridicate decât 13,8–14,4V, acumulatorul se va supraîncărca, ceea ce determină pierderea electrolitului prin evaporare. Dacă nivelul de electrolit este foarte scăzut, plăcile se vor deteriora definitiv. Evaporarea electrolitului este mai probabilă în perioada de vară, deoarece temperatura de funcţionare este mai ridicată din cauza temperaturii ambientale mai înalte. În cazuri extreme, chiar şi un acumulator de calitate superioară se poate “evapora” într-o lună de supraîncărcare.
Îngheţarea:
În condiţii normale de funcţionare un acumulator bine încărcat nu îngheaţă. Acumulatorul poate îngheţa dacă densitatea electrolitului nu este corespunzătoare, adică raportul acid / apă distilată este prea mic, sau dacă bateria nu este suficient de încărcată. Aceşti doi factori sunt legaţi unul de celălalt: dacă densitatea electrolitului scade sub un anumit nivel, acumulatorul nu se poate încărca suficient, iar dacă nu este încărcat suficient, şi densitatea va fi mai scăzută.
Dacă un acumulator cu electrolitul diluat se descarcă, el poate îngheţa chiar şi la -10oC. Simptomele îngheţării: carcasa devine bombată pentru că lichidul din interior se transformă în substanţă solidă şi işi măreşte volumul. În majoritatea cazurilor, în acumulatorul îngheţat se întrerupe şi legătura dintre celule.
Întreruperea legăturii dintre celule:
Tensiunea nominală în fiecare din celulele acumulatorului este de 2V. Aceste celule sunt legate în serie pentru a obţine un acumulator de 12V. Legătura dintre aceste celule se poate întrerupe, fenomen care poate fi cauzat atât de acţiuni fizice asupra acumulatorului – lovire sau scuturare –, cât şi de probleme de fabricaţie. Este foarte important ca acumulatorul să fie bine fixat, pentru a evita întreruperile cauzate de lovire şi scuturări.
Scurtcircuit între celule:
Substanţele solide care se depun în interiorul acumulatorului pot cauza scurtcircuite. Substanţa formată se numeşte nămol şi este compusă din impurităţile care pătrund în interiorul acumulatorului, depunerile de sulfat de pe plăci şi oxizi. Pentru a evita scurtcircuitul cauzat de acest nămol, acumulatorii sunt echipaţi cu un vas special pentru colectarea acestor substanţe şi au plăcile pozitive învelite în plastic.
Sfaturi privind depozitarea acumulatorilor
Cei mai simpli acumulatori plumb-acid, cu aliaj de antimon se autodescarcă în 3-6 luni, perioadă în care se va produce şi sulfatarea secundară iremediabilă a acumulatorului, determinând deteriorarea completă.
Acumulatorii mai moderni, fabricati cu tehnologia Ca-Ca nu se autodescarcă nici în 1-1,5 ani, deoarece pe acest interval ele vor pierde doar 50% din capacitatea de înmagazinare a curentului electric.
Rata de autodescărcare este şi mai bună în cazul acumulatorilor AGM: ei pot menţine încărcarea chiar şi timp de 3 ani.
Cu ajutorul măsurilor corespunzătoare de depozitare şi întreţinere, acumulatorul se poate menţine în stare funcţională chiar şi în cazul în care el nu este folosit zilnic. Încărcaţi acumulatorul nefolosit şi depozitaţi-l în loc uscat, protejat de îngheţ. Capacitatea de înmagazinare de curent electric a acumulatorului nefolosit se poate micşora datorită autodescărcării, deci verificaţi starea de încărcare al aparatului la 3-4 luni şi reîncărcaţi-l dacă este nevoie. Dacă tensiunea acumulatorului scade sub 12,4V, acesta trebuie încărcat pentru a preveni sulfatarea.
Identificarea defectului.
Ce să facem dacă acumulatorul nu porneşte maşina?
Dacă maşina nu porneşte după învârtirea cheii de contact (sau în urma apăsării butonului de start), putem afla dacă această defecţiune se datorează unei probleme a acumulatorului în felul următor:
dacă maşina este echipată cu un instrument de bord pentru indicarea stării de încărcare a acumulatorului, putem afla uşor dacă acumulatorul este suficient de încărcat pentru pornire: dacă tensiunea nu scade sub 10V, problema nu este cauzată de acumulator;
dacă bordul maşinii nu are asemenea instrument, trebuie să verificaţi dacă bornele acumulatorului sunt fixate în mod corespunzător. Dacă maşina porneşte în urma fixării bornelor, înseamnă că aţi avut o problemă de contact;dacă nici atunci nu puteţi porni maşina, aprindeţi farurile. La unele tipuri de maşini, sistemul electric dezactivează automat sistemul de iluminare pe timpul pornirii, caz în care identificarea problemei este mai complicată.
Culoarea şi intensitatea luminii farurilor indică starea de încărcare a acumulatorului. Dacă farurile luminează puternic, problema de pornire nu este cauzată de defecţiunea acumulatorului, ci este determinată de defectarea electromotorului sau a sistemului de imobilizare. Dacă acumulatorul nu este suficient de încărcat la pornire, luminile din bord sunt mai slabe sau chiar se sting de tot în momentul în care se încearcă pornirea motorului.
Din ce cauză s-a descărcat acumulatorul?
Acumulatorii moderni nu se autodescarcă, numai în cazul în care stau nefolosiţi timp îndelungat, adică luni de zile. Dacă acumulatorul se descarcă foarte repede în asemenea condiţii, această problemă poate fi determinată de mai multe cauze:
• Acumulatorul se uzează prin nefolosire: Acumulatorul uzat sau slăbit din cauza nefolosirii trebuie înlocuit!
• Folosire rară: Acumulatorul nu se încarcă suficient. Încercaţi să folosiţi maşina mai des sau încărcaţi acumulatorul periodic!
• Acumulatorul nu poate alimenta toţi consumatorii în aşteptare (stand-by): consumatorii în aşteptare (sistemul de alarmă, încălzirea când masina este oprită, etc.) folosesc prea mult curent şi acumulatorul necesită reîncărcare prea des. Soluţionare: înlocuiţi acumulatorul cu unul de capacitate mai mare sau instalaţi doi acumulatori, dintre care unul să furnizeze electricitate pentru consumatorii în aşteptare, iar celălalt să funcţioneze în exclusivitate ca şi acumulator de pornire al motorului.
• Scurt-circuit în sistemul electric: acumulatorul se poate descărca şi din cauza unui consumator scurt-circuitat. Soluţionare: eliminaţi scurt-circuitul din sistem!
• Consumatori uitaţi în funcţiune: acumulatorul se descarcă şi dacă uitaţi consumatori în funcţiune după oprirea motorului (faruri, lumini interioare, radio, etc). Soluţionare: reîncărcaţi acumulatorul şi aveţi grijă să scoateţi toţi consumatorii din funcţiune!
• Defectarea sistemului de încărcare: Acumulatorul se defectează dacă nu se încarcă suficient. Soluţionare: Rezolvaţi problema sistemului de încărcare şi reîncărcaţi acumulatorul.
Pornirile rare, consumatorii în aşteptare care necesită prea multă electricitate, scurtcircuitul, consumatorii uitaţi în funcţiune sau defectarea sistemului de încărcare determină sulfatarea precoce şi, prin urmare, defectarea iremediabilă a acumulatorului.
Testarea acumulatorului
Pentru testarea acumulatorului avem nevoie de trei instrumente:
Uzura:
Acumulatorii suporta un proces de uzura pe timpul utilizarii. Când acumulatorul îmbătrâneşte, plăcile interioare devin acoperite cu un strat de sulfaţi. Această îmbătrânire apare după 2-8 ani, în funcţie de solicitarea, tipul şi calitatea acumulatorului. O baterie sulfatată se descarcă uşor, îi scade tensiunea, capacitatea de înmagazinare a curentului electric şi curentul de pornire.
Încărcare insuficientă /sulfatare precoce:
Nu este un defect de fabricaţie, ci o problemă legată de stilul de utilizare al automobilului. Vorbim de problemă de încărcare în cazul în care încărcarea acumulatorului nu ajunge până la 13,8–14,4V. Încărcarea insuficientă determină sulfatarea accentuata a acumulatorului.
În timpul funcţionării normale, acumulatorul se descarcă şi se formează sulfaţi de plumb pe plăci, care dispar când acumulatorul se încarcă din nou. Acest proces nu este dăunător acumulatorului, face parte din funcţionarea normală a acestuia.
Dacă, însă, descărcarea este mai lentă - în cazul depozitării prelungite sau dacă folosiţi maşina mai rar, deci acumulatorul nu este complet încărcat o perioadă îndelungată – se formează sulfaţi secundari, care nu se mai pot înlătură de pe suprafaţa plăcilor. Acumulatorul începe să se sulfateze dacă densitatea electrolitului scade sub 1,225g/cm3. Sulfatarea care apare în cursul autodescărcării, dăunează acumulatorului, care nu va mai putea prelua încărcarea. Puteţi preveni sulfatarea dacă menţineţi întotdeauna acumulatorul în stare încărcată. Putem vorbi despre diferite grade de sulfatare. Sulfatarea mai uşoară nu este vizibilă, se poate diagnostica cu ajutorul unui aparat de măsură special, iar sulfatarea mai puternică este vizibilă şi pe plăcile acumulatorului. În cel mai grav caz, sulfatarea lasă urme asemănătoare îngheţării.
Supraîncărcarea:
Dacă sistemul de încărcare al unui autoturism funcţionează la valori mai ridicate decât 13,8–14,4V, acumulatorul se va supraîncărca, ceea ce determină pierderea electrolitului prin evaporare. Dacă nivelul de electrolit este foarte scăzut, plăcile se vor deteriora definitiv. Evaporarea electrolitului este mai probabilă în perioada de vară, deoarece temperatura de funcţionare este mai ridicată din cauza temperaturii ambientale mai înalte. În cazuri extreme, chiar şi un acumulator de calitate superioară se poate “evapora” într-o lună de supraîncărcare.
Îngheţarea:
În condiţii normale de funcţionare un acumulator bine încărcat nu îngheaţă. Acumulatorul poate îngheţa dacă densitatea electrolitului nu este corespunzătoare, adică raportul acid / apă distilată este prea mic, sau dacă bateria nu este suficient de încărcată. Aceşti doi factori sunt legaţi unul de celălalt: dacă densitatea electrolitului scade sub un anumit nivel, acumulatorul nu se poate încărca suficient, iar dacă nu este încărcat suficient, şi densitatea va fi mai scăzută.
Dacă un acumulator cu electrolitul diluat se descarcă, el poate îngheţa chiar şi la -10oC. Simptomele îngheţării: carcasa devine bombată pentru că lichidul din interior se transformă în substanţă solidă şi işi măreşte volumul. În majoritatea cazurilor, în acumulatorul îngheţat se întrerupe şi legătura dintre celule.
Întreruperea legăturii dintre celule:
Tensiunea nominală în fiecare din celulele acumulatorului este de 2V. Aceste celule sunt legate în serie pentru a obţine un acumulator de 12V. Legătura dintre aceste celule se poate întrerupe, fenomen care poate fi cauzat atât de acţiuni fizice asupra acumulatorului – lovire sau scuturare –, cât şi de probleme de fabricaţie. Este foarte important ca acumulatorul să fie bine fixat, pentru a evita întreruperile cauzate de lovire şi scuturări.
Scurtcircuit între celule:
Substanţele solide care se depun în interiorul acumulatorului pot cauza scurtcircuite. Substanţa formată se numeşte nămol şi este compusă din impurităţile care pătrund în interiorul acumulatorului, depunerile de sulfat de pe plăci şi oxizi. Pentru a evita scurtcircuitul cauzat de acest nămol, acumulatorii sunt echipaţi cu un vas special pentru colectarea acestor substanţe şi au plăcile pozitive învelite în plastic.
Sfaturi privind depozitarea acumulatorilor
Cei mai simpli acumulatori plumb-acid, cu aliaj de antimon se autodescarcă în 3-6 luni, perioadă în care se va produce şi sulfatarea secundară iremediabilă a acumulatorului, determinând deteriorarea completă.
Acumulatorii mai moderni, fabricati cu tehnologia Ca-Ca nu se autodescarcă nici în 1-1,5 ani, deoarece pe acest interval ele vor pierde doar 50% din capacitatea de înmagazinare a curentului electric.
Rata de autodescărcare este şi mai bună în cazul acumulatorilor AGM: ei pot menţine încărcarea chiar şi timp de 3 ani.
Cu ajutorul măsurilor corespunzătoare de depozitare şi întreţinere, acumulatorul se poate menţine în stare funcţională chiar şi în cazul în care el nu este folosit zilnic. Încărcaţi acumulatorul nefolosit şi depozitaţi-l în loc uscat, protejat de îngheţ. Capacitatea de înmagazinare de curent electric a acumulatorului nefolosit se poate micşora datorită autodescărcării, deci verificaţi starea de încărcare al aparatului la 3-4 luni şi reîncărcaţi-l dacă este nevoie. Dacă tensiunea acumulatorului scade sub 12,4V, acesta trebuie încărcat pentru a preveni sulfatarea.
Identificarea defectului.
Ce să facem dacă acumulatorul nu porneşte maşina?
Dacă maşina nu porneşte după învârtirea cheii de contact (sau în urma apăsării butonului de start), putem afla dacă această defecţiune se datorează unei probleme a acumulatorului în felul următor:
dacă maşina este echipată cu un instrument de bord pentru indicarea stării de încărcare a acumulatorului, putem afla uşor dacă acumulatorul este suficient de încărcat pentru pornire: dacă tensiunea nu scade sub 10V, problema nu este cauzată de acumulator;
dacă bordul maşinii nu are asemenea instrument, trebuie să verificaţi dacă bornele acumulatorului sunt fixate în mod corespunzător. Dacă maşina porneşte în urma fixării bornelor, înseamnă că aţi avut o problemă de contact;dacă nici atunci nu puteţi porni maşina, aprindeţi farurile. La unele tipuri de maşini, sistemul electric dezactivează automat sistemul de iluminare pe timpul pornirii, caz în care identificarea problemei este mai complicată.
Culoarea şi intensitatea luminii farurilor indică starea de încărcare a acumulatorului. Dacă farurile luminează puternic, problema de pornire nu este cauzată de defecţiunea acumulatorului, ci este determinată de defectarea electromotorului sau a sistemului de imobilizare. Dacă acumulatorul nu este suficient de încărcat la pornire, luminile din bord sunt mai slabe sau chiar se sting de tot în momentul în care se încearcă pornirea motorului.
Din ce cauză s-a descărcat acumulatorul?
Acumulatorii moderni nu se autodescarcă, numai în cazul în care stau nefolosiţi timp îndelungat, adică luni de zile. Dacă acumulatorul se descarcă foarte repede în asemenea condiţii, această problemă poate fi determinată de mai multe cauze:
• Acumulatorul se uzează prin nefolosire: Acumulatorul uzat sau slăbit din cauza nefolosirii trebuie înlocuit!
• Folosire rară: Acumulatorul nu se încarcă suficient. Încercaţi să folosiţi maşina mai des sau încărcaţi acumulatorul periodic!
• Acumulatorul nu poate alimenta toţi consumatorii în aşteptare (stand-by): consumatorii în aşteptare (sistemul de alarmă, încălzirea când masina este oprită, etc.) folosesc prea mult curent şi acumulatorul necesită reîncărcare prea des. Soluţionare: înlocuiţi acumulatorul cu unul de capacitate mai mare sau instalaţi doi acumulatori, dintre care unul să furnizeze electricitate pentru consumatorii în aşteptare, iar celălalt să funcţioneze în exclusivitate ca şi acumulator de pornire al motorului.
• Scurt-circuit în sistemul electric: acumulatorul se poate descărca şi din cauza unui consumator scurt-circuitat. Soluţionare: eliminaţi scurt-circuitul din sistem!
• Consumatori uitaţi în funcţiune: acumulatorul se descarcă şi dacă uitaţi consumatori în funcţiune după oprirea motorului (faruri, lumini interioare, radio, etc). Soluţionare: reîncărcaţi acumulatorul şi aveţi grijă să scoateţi toţi consumatorii din funcţiune!
• Defectarea sistemului de încărcare: Acumulatorul se defectează dacă nu se încarcă suficient. Soluţionare: Rezolvaţi problema sistemului de încărcare şi reîncărcaţi acumulatorul.
Pornirile rare, consumatorii în aşteptare care necesită prea multă electricitate, scurtcircuitul, consumatorii uitaţi în funcţiune sau defectarea sistemului de încărcare determină sulfatarea precoce şi, prin urmare, defectarea iremediabilă a acumulatorului.
Testarea acumulatorului
Pentru testarea acumulatorului avem nevoie de trei instrumente:
a. Densimetru – este un simplu tub de sticlă cu plutitor, cu ajutorul căreia luăm o mostră din electrolit până la nivelul la care plutitorul se ridică. Valoarea de pe plutitor ne arată dacă acumulatorul este suficient de încărcat.
b. Cleşte ampermetru pentru test în sarcină – Este un aparat de măsură analog, gradat, cu ajutorul căreia putem simula condiţii de sarcină reală, deci putem obţine informaţii reale privind tensiunea măsurată pe borne şi curentul de pornire.
c. Tester electronic – În comerţ se găsesc foarte multe modele, aşadar există şi riscul că mai multe aparate să măsoare valori diferite. Testerul electronic serveşte nu numai la măsurarea tensiunii, ci putem obţine informaţii aproximative referitor la starea acumulatorului. În tester putem introduce date referitoare la temperatura ambientală, concentraţia electrolitului, tipul acumulatorului (acid sau AGM), curentul de pornire (DIN, SAE şi EN). Testerul ne dă valoarea estimată a curentului de pornire în amperi sau în procente.
Etapele testarii acumulatorului:
Testarea preliminară:
1. Este recomandat să începeţi cu testerul electronic. Dacă tensiunea măsurată pe borne depăşeşte 12V, dar curentul de pornire este foarte mic (cca 1-50A), înseamnă că acumulatorul este întrerupt. În acest caz nu mai are rost să efectuaţi şi alte teste, un asemenea acumulator nu va prelua încărcarea. Dacă tensiunea măsurată este sub 12,4-12,6V, acumulatorul trebuie încărcat. Introduceţi în tester valoarea curentului nominal de pornire, alegeţi standardul dorit (de obicei EN) şi testerul afişează curentul de pornire măsurat.
2. Inainte de încărcare trebuie să verificaţi dacă nivelul de electrolit este corespunzător, după care puteţi măsura şi densitatea acestuia. Există o corelaţie strânsă între densitatea acidului sulfuric din acumulator şi starea de încărcare. Densitatea electrolitului în cazul unui acumulator încărcat este mare (1,26-1,285g/cm3), iar dacă acumulatorul este în descărcare, scade şi densitatea electrolitului. Acumulatorul nu poate menţine încărcarea dacă densitatea electrolitului nu este corespunzătoare. Dacă valoarea tensiunii măsurate pe acumulator este mai mare decât 12,6V, atunci în condiţii normale vom măsura o densitate de peste 1,26g/cm3. Aşadar, dacă măsurăm 12,6V tensiune cu 1,23g/cm3 densitate, atunci densitatea electrolitului nu este corespunzătoare, deci scade şi curentul de pornire. Dacă densitatea este sub 1,26g/cm3, încercaţi completarea acidului înainte de efectuarea altor măsurători.
3. Putem afla informaţii despre starea acumulatorului şi cu ajutorului cleştelui de ampermetru, dar testarea nu poate dura mai mult de 10s, pentru că acumulatorul se supraîncălzeşte în cursul testării. Înainte de testarea în sarcină putem afla tensiunea acumulatorului. Dacă tensiunea măsurată este mai mică decât 12,4V, încărcaţi acumulatorul (încărcarea este recomandată şi dacă tensiunea este 12,6V). Cleştele redă valoarea capacităţii de pornire în sarcină de 100A. Dacă acumulatorul este complet încărcat, acul aparatului va indica zona verde. Dacă indică zona galbenă, acumulatorul nu este suficient de încărcat sau este defect. Dacă indică zona roşie sau valoarea afişată scade, acumulatorul trebuie încărcat. Dacă acumulatorul este complet încărcat, dar aparatul nu poate măsura curentul nominal de pornire cu sarcină simulată, acumulatorul este defect.
4. Încărcarea: Testarea redă valori corecte doar în cazul în care acumulatorul este complet încărcat. Încărcarea acumulatorului trebuie efectuată de către cumpărător, deci vă recomandăm să nu returnaţi acumulatorul cumpărat înainte să încercaţi încărcarea acestuia. Dacă returnaţi un acumulator descărcat care este apoi încărcat de către comerciant pentru a fi testat, costurile încărcării – curent electric, redresor, salariul persoanelor care se ocupă de încărcare, etc. – vor fi suportate de către cumpărător.
Testare după încărcare
Testarea acumulatorului se va efectua după două ore de la încărcarea completă. Repetaţi toate testele de mai sus încă o dată după încărcare!
Dacă acumulatorul este complet încărcat şi funcţional, tensiunea măsurată va fi de 12,6-12,9V, iar densitatea electrolitului va fi între 1,26-1,285g/cm3. Dacă măsurăm tensiune înaltă, dar curentul de pornire este mai mic decât valoarea indicată de producător, înseamnă că densitatea acidului este şi ea mai mică, ceea ce indică sulfatarea, uzarea acumulatorului.
b. Cleşte ampermetru pentru test în sarcină – Este un aparat de măsură analog, gradat, cu ajutorul căreia putem simula condiţii de sarcină reală, deci putem obţine informaţii reale privind tensiunea măsurată pe borne şi curentul de pornire.
c. Tester electronic – În comerţ se găsesc foarte multe modele, aşadar există şi riscul că mai multe aparate să măsoare valori diferite. Testerul electronic serveşte nu numai la măsurarea tensiunii, ci putem obţine informaţii aproximative referitor la starea acumulatorului. În tester putem introduce date referitoare la temperatura ambientală, concentraţia electrolitului, tipul acumulatorului (acid sau AGM), curentul de pornire (DIN, SAE şi EN). Testerul ne dă valoarea estimată a curentului de pornire în amperi sau în procente.
Etapele testarii acumulatorului:
Testarea preliminară:
1. Este recomandat să începeţi cu testerul electronic. Dacă tensiunea măsurată pe borne depăşeşte 12V, dar curentul de pornire este foarte mic (cca 1-50A), înseamnă că acumulatorul este întrerupt. În acest caz nu mai are rost să efectuaţi şi alte teste, un asemenea acumulator nu va prelua încărcarea. Dacă tensiunea măsurată este sub 12,4-12,6V, acumulatorul trebuie încărcat. Introduceţi în tester valoarea curentului nominal de pornire, alegeţi standardul dorit (de obicei EN) şi testerul afişează curentul de pornire măsurat.
2. Inainte de încărcare trebuie să verificaţi dacă nivelul de electrolit este corespunzător, după care puteţi măsura şi densitatea acestuia. Există o corelaţie strânsă între densitatea acidului sulfuric din acumulator şi starea de încărcare. Densitatea electrolitului în cazul unui acumulator încărcat este mare (1,26-1,285g/cm3), iar dacă acumulatorul este în descărcare, scade şi densitatea electrolitului. Acumulatorul nu poate menţine încărcarea dacă densitatea electrolitului nu este corespunzătoare. Dacă valoarea tensiunii măsurate pe acumulator este mai mare decât 12,6V, atunci în condiţii normale vom măsura o densitate de peste 1,26g/cm3. Aşadar, dacă măsurăm 12,6V tensiune cu 1,23g/cm3 densitate, atunci densitatea electrolitului nu este corespunzătoare, deci scade şi curentul de pornire. Dacă densitatea este sub 1,26g/cm3, încercaţi completarea acidului înainte de efectuarea altor măsurători.
3. Putem afla informaţii despre starea acumulatorului şi cu ajutorului cleştelui de ampermetru, dar testarea nu poate dura mai mult de 10s, pentru că acumulatorul se supraîncălzeşte în cursul testării. Înainte de testarea în sarcină putem afla tensiunea acumulatorului. Dacă tensiunea măsurată este mai mică decât 12,4V, încărcaţi acumulatorul (încărcarea este recomandată şi dacă tensiunea este 12,6V). Cleştele redă valoarea capacităţii de pornire în sarcină de 100A. Dacă acumulatorul este complet încărcat, acul aparatului va indica zona verde. Dacă indică zona galbenă, acumulatorul nu este suficient de încărcat sau este defect. Dacă indică zona roşie sau valoarea afişată scade, acumulatorul trebuie încărcat. Dacă acumulatorul este complet încărcat, dar aparatul nu poate măsura curentul nominal de pornire cu sarcină simulată, acumulatorul este defect.
4. Încărcarea: Testarea redă valori corecte doar în cazul în care acumulatorul este complet încărcat. Încărcarea acumulatorului trebuie efectuată de către cumpărător, deci vă recomandăm să nu returnaţi acumulatorul cumpărat înainte să încercaţi încărcarea acestuia. Dacă returnaţi un acumulator descărcat care este apoi încărcat de către comerciant pentru a fi testat, costurile încărcării – curent electric, redresor, salariul persoanelor care se ocupă de încărcare, etc. – vor fi suportate de către cumpărător.
Testare după încărcare
Testarea acumulatorului se va efectua după două ore de la încărcarea completă. Repetaţi toate testele de mai sus încă o dată după încărcare!
Dacă acumulatorul este complet încărcat şi funcţional, tensiunea măsurată va fi de 12,6-12,9V, iar densitatea electrolitului va fi între 1,26-1,285g/cm3. Dacă măsurăm tensiune înaltă, dar curentul de pornire este mai mic decât valoarea indicată de producător, înseamnă că densitatea acidului este şi ea mai mică, ceea ce indică sulfatarea, uzarea acumulatorului.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu